Gauri negre din capul tau

galaxii-care-fac-sex.jpg

Un fapt mai putin obisnuit mi-a adus o amenda aseara si m-a facut sa ma cert cu doi dintre cei mai buni prieteni ai mei. Eram la bere cu inca trei prieteni si s-a iscat o discutie prieteneasca pe tema suitei de emisiuni de la National Geografic care incearca sa comunice publicului intr-un limbaj de mahala tainele universului. Doi dintre ei, jumatatea mai proasta a grupului as putea spune, sustinea calitatea deosebita a documentarelor si ideea adevarurilor absolute cuprinse acolo. Ceilalti doi sustineam ca nu e chiar asa, “oamenii de stiinta” care au aparut pe sticla nu sunt de cea mai buna calitate si ideile expuse sunt cam dubioase din punctul de vedere al fizicii, luate ca stiinta, nu ca barbut. Bineinteles, lucrurile s-au incins, au evoluat si in scurt timp jerbe de bere au inceput sa zboare peste mese. Nici nu ne-am dat seama cand a trecut timpul, si nici ca se golisera mesele din jurul nostru cand ne-am trezit cu vreo trei jandarmi langa masa noastra, unul parea ofiter si doi racani, care ne-au invitat sa le prezentam actele. In fine, sar peste partea plicticoasa, mai ales ca nu a iesit prea bine cand am vrut sa le dau spaga ca sa ii bata pe colegii nostri mai prosti.
Despre ce e vorba de fapt. Majoritatea oamenilor nu au avut niciodata si nici nu vor sa aiba vreodata notiuni de fizica, chiar fizica elementara. Mai rau de atat, studentii si absolventii de mate-fizica de la universitate (“oamenii de stiinta” romani cum ar veni) habar nu au despre ce vorbesc, nu au nici cea mai vaga idee despre cum sa aplice notiunile pe care le-au invatat la lumea reala. Un exemplu clasic des intalnit pe la televizor este cazul unui prezentator plin de ifose care apare in fata omenirii si spune: “Da, am simtit o energie….”. Ce ai simtit ma? Ai organe de simt cu care simti energii? Sa ne intelegem bine, conceptul de energie este un concept abstract, cuantumul energiei rezulta dintr-un calcul, nu se simte. Insa conceptiile de genul asta arata gradul de ignoranta ce domneste in societate. In mod asemanator am avut de-a face pe vremea cand imi terminam doctoratul cu studenti si profesori de la Universitate. Iarasi, sa ne intelegem bine, oamenii aia puteau sa recite pe de rost leme si teoreme de te durea capul, puteau sa rezolve toate cazurile clasice de ecuatii diferentiale, si alte si alte chestii care la inceput m-au dat pe spate, dar oamenii aia nu erau in stare sa modeleze nici un fenomen real, nu erau in stare sa miste un ac prin vointa proprie ca sa spun asa. In afara de faptul ca m-am enervat enorm nu am obtinut nimic nou pentru teza mea. Acum sa ne detasam un pic de problema. Pe vremea cand Galileo Galilei, una dintre cele mai luminate minti ale tuturor timpurilor, studia sistemele inertiale si sistemele neinertiale, omul incerca sa isi explice prin mijloace care ii stateau la indemana, pe baza organelor sale de simt (ochi, ca sa fiu mai clar) si cu mijloace de masura aflate la dispozitia lui in acea vreme sa isi creeze un model coerent cu care sa se puna mai tarziu bazele mecanicii si pe care s-au bazat alte nume celebre in incercarea de a perfectiona si evolua aceeasi stiinta. Mda, pe vremea aia era simplu, inregistrai miscari si forte, formulai ipoteze si rezolvai probleme. Bineinteles, ca sa poti face asta iti trebuia o putere de abstractizare imensa, dupa parerea mea este foarte greu sa intelegem in ziua de azi framantarea interioara a lui Galileo, probabil imposibil. Este de asemenea foarte greu sa intelegem cum un absolvent din ziua de azi nu poate pricepe dincolo de doctrina clasica. Exemplu, ca sa ma fac inteles. Intr-un sistem inertial nu poti determina prin experimentare starea de repaos sau de miscare a sistemului (principiul relativitatii galileene – legile mecanicii au aceeasi forma in orice sistem de referinta inertial sau cu alte cuvinte prin nici o experienta mecanica, efectuata in interiorul unui sistem de referinta inertial, nu se poate pune in evidenta starea de repaos sau de miscare rectilinie si uniforma a acestuia). Foarte frumos si corect din punct de vedere mecanic. De aici si exemplul fortat dar foarte utilizat prin scolile romanesti cu autobuzul care merge uniform si rectiliniu si tu, observatorul, iti lipesti ochii de bara din autobuz si iti observi corpul care sade bine mersi linistit. Daca insa autobuzul ia o curba corpul o ia la goana in schimb ochii raman pe bara si se mira ca prostii: “ia uite bai corpul asta, iar l-a luat strechea”. Din acelasi motiv lui Galileo i-a fost imposibil sa le explice contemporanilor ca de fapt Pamantul nu este fix in centrul Universului ci se invarte in jurul Soarelui etc. Dar pana la urma ratiunea a triumfat, am putut calcula o viteza a Pamantului pe orbita, am putut evolua. Ei bine, mate-fizicienii nostri m-au adus intr-o stare de nervi de am fost nevoit sa intrerup colaborarea cu ei (incercam sa rezolv elegant un capitol de la teza) cu sintagma: “Ba se poate in mortii ma-tii, ca am evoluat”. Ei nu au inteles si nu au evoluat. In fine, acum sa ne gandim ca un astfel de om de stiinta se da smecher pe sticla la National Geografic si incearca sa ne explica noua cum e cu gaurile negre. Ei bine, este un proces foarte delicat, un proces care a dus multi oameni de stiinta aproape de nebunie. De ce? Pentru ca nu ne putem inchipui forma sub care se prezinta materia/energia in interiorul sau in apropierea gaurii negre. Adica de ce e asa de important? Pai sa facem o paranteza, ca sa intelegem mai bine. Einstein este un exemplu tipic de om de stiinta care gandeste. De fapt toate marile lui opere sunt rezultatul gandirii, din cate stiu eu a experimentat extrem de putin, in general a calculat si a rationat pana a reusit sa inchege o teorie pe care apoi a extins-o si tot asa. Prin prisma preocuparilor sale Einstein nici nu putea sa experimenteze foarte mult. In plus nici nu il interesau parerile altora, de aceea unele din teoriile lui au picat la un moment dat in desuet. Inutil sa precizez ca admir foarte mult munca lui Einstein, il consider un supertare. Pe de alta parte Bohr era de asemenea un om care gandea mult. Dupa parerea mea insa, Bohr s-a folosit mult mai mult de un model al materiei care rezulta din experimente. Dupa parerea mea asta nu e acceptabil. De ce? Pentru ca hai sa zicem facem un experiment si observam efectele sale. Pe baza a ceea ce cunoastem pana acum, pe baza tipurilor de forte si de campuri pe care le cunoastem pana acum, plus altele inventate pentru a mentine coerenta teoriei (forta slaba, forta tare etc) incercam sa explicam coerenta materiei pe baza unor cunostinte in esenta banale si suprasolicitate, intinse la maximum. Experimentele ulterioare ne dezvolta noi tipuri de particule, noi familii de particule chiar, insa o explicatie reala, o intelegere a fenomenului nu exista. Nu ati inteles, nu? Pai hai sa dialogam cu un fizician (pe scurt, ca sa nu dureze luni):
Noi: – Ce este derivata spatiului in raport cu timpul?
El (mandru): – Viteza!
Noi: –  Ce este derivata vitezei in raport cu timpul?
El (mandru): – Acceleratia!
Noi: –  Ce este derivata acceleratiei in raport cu timpul?
El (mandru): – Studiul derivatei intaia a acceleratiei ne da informatii despre maximele si minimele… (etc etc etc neinteresant)
Noi: Nu, nu ai inteles, te-am intrebat CE este derivata acceleratiei in raport cu timpul, cum pot sa pun mana pe ea, cum o simt si cum o masor.
El (incurcat): – Studiul derivatei intaia a acceleratiei ne da informatii….
Noi: – Sugi pula.
Acuma ati inteles? Este foarte greu sa iti imaginezi ceva in afara conceptelor ce te-au indoctrinat. Este foarte greu pentru un om de stiinta, d’apai pentru un profan, sa isi imagineze cu o marja mare de eroare cam ce e si care e rolul unei gauri negre in univers. Isi poate inchipui bineinteles, materie/energie superconcentrata, noi forme de radiatie si de forte, campuri gravitationale imense, bineinteles, rezolva niste ecuatii care conduc la un model, dar nu intelege nimic. Asa apare un “om de stiinta” pe sticla si imi spune: “Gaurile negre sunt capcaunii universului”. Unui astfel de om de stiinta ii spun: Sa-mi sugi pula.

4 Responses to “Gauri negre din capul tau”

  1. Adriana Says:

    ce desen cool! de unde te inspiri? cred ca esti un geniu schizofrenic, te da de gol textul, azi nu am inteles nimic, cred ca aveai o criza dar mie tot imi place, nu iti mai bate capul cu prostii. te pup. x x x

  2. haberini Says:

    multumesc pt aprecieri

  3. haberini Says:

    Adriana, am uitat sa te intreb: poti sa imi trimiti o poza cu tine ca as vrea sa iti fac un portret. Dar sa nu te superi daca nu o sa iasa exact ca tine, o sa il fac dupa viziunea mea.

  4. Adriana Says:

    vai ce bun esti ca vrei sa imi faci portret! sunt sigura ca o sa faci o grozavie. o sa caut o poza care ma reprezinta. cam ce sa iti trimit? te pup. x x x


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: